Features

Medalia a fost legată de Împrumutul Refacerii Naţionale, un împrumut public ce urma să fie utilizat pentru plata despăgubirilor de război ale României. O astfel de medalie se putea cumpăra contra a 15.000 de lei de către cel care cumpăra titluri de stat în sumă de 50.000 de lei.

Stemele judeţele româneşti răpite de Ungaria în 1940 apar pe revers plasate astfel, în ordine trigonometrică, de la ora 12 încolo: Trei Scaune, Năsăud, Odorhei, Cluj, Satu Mare, Bihor, Sălaj, Maramureş, Mureş, Ciuc şi Someş.

Monedă sau medalie?

Articolul 1. Ministerul Finanţelor este autorizat a bate prin Monetăria Naţională şi a pune în vînzare medalii comemorative din aur, pînă la maximum un milion bucăţi, avînd caracteristicile de la art. 3.

Articolul 2. Preţul şi condiţiunile de vînzare a acestor medalii comemorative vor fi stabilite prin decizie a Ministrului Finanţelor.

Articolul 3. Medaliile de aur care se pun în circulaţie vor avea următoarele caracteristici:

A. Compoziţia

a) Medaliile sînt fabricate din aliaj de aur şi cupru.

b) Titlul aliajului este 900 la mie aur, cu o toleranţă de +/- 2 la mie, putînd deci varia de la 898 la 902 la mie.

c) Culoarea medaliei este galben-auriu, corespunzătoare titlului aliajului.

B. Dimensiuni

a) Diametrul medaliei este de 21 mm, cu o toleranţă de +/- 0.05 mm, putînd deci varia între 20.95 şi 21.05 mm.

b) Greutatea unei medalii este de 6.55 grame, cu o toleranţă de +/- 2 la mie, adică poate varia între 6.5369 şi 6.5631 grame.

C. Gravura

a) Faţa (aversul) medaliei reprezintă efigiile M.S. Regelui Mihai I, a Regelui Ferdinand I, ambii purtînd casca de război şi a lui Mihai Viteazul, purtînd căciula caracteristică voievodală. Efigiile sunt în profil, suprapuse şi îndreptate înspre stînga. De jur împrejurul efigiilor se află gravat cu litere majuscule textul: „Ardealul nostru” şi anii „1601, 1918, 1944″. Portretele sînt încadrate într-un cerc subţire în relief.

b) Dosul (reversul) medaliei are gravat în mijloc capul aquilei heraldice din stema ţării, avînd în partea de jos scris textul „Romania”. De jur împrejur sînt reprezentate stemele celor 11 judeţe din Transilvania de Nord, redobîndită în anul 1944.

c) Muchia medaliei formează o suprafaţă cilindrică netedă, avînd gravat în adîncime, cu litere majuscule, textul „Nihil sine Deo”.

Articolul 4. Medaliile comemorative puse în vînzare în condiţiile legii de faţă se asimilează cu obiectele confecţionate din metale preţioase exceptate de la restricţiunile legale privitoare la deţinerea şi circulaţia lor, în conformitate cu art. 3 al Legii nr. 1907 din 12 august 1936, modificată prin Legea nr. 3203 din 12 septembrie 1938, publicată în Monitorul oficial nr. 213 din 14 septembrie 1938.

Din textul legii putem desprinde cîteva concluzii:

1. denumirea oficială a acestei piese a fost „medalie jubiliară”;

2. tirajul de 1.000.000 de bucăţi are caracter de tiraj maxim, deci tirajul real ar putea fi mai mic de un milion (pînă în prezent nu am găsit nicăieri informaţii despre numărul de piese efectiv vîndute către populaţie);

3. masa piesei este de 6.55 grame prin voinţa legislatorului şi nu ca urmare a unei erori, deci deosebirea faţă de monedele de aur de 20 de lei a fost intenţionată.

Despre confiscarea monedelor-medalii „Ardealul nostru”

Legea nr. 284 din 15 august 1947, publicată în Monitorul oficial apărut în aceeaşi zi, prevedea cedarea către Banca Naţională a Romaniei a aurului, valutelor efective şi a altor mijloace de plată străine. Medalia „Ardealul nostru” era menţionată în mod explicit în mai multe articole ale acestei legi (articole citate în continuare).

Articolul 1. Persoanele stabilite în ţară, avînd în proprietate sau posesiune cu orice titlu, valorile specificate mai jos la art. 2, sunt obligate a le ceda Băncii Naţionale a României contra plăţii în lei, la cursul oficial, în termen de 15 zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul oficial.[…]

Articolul 2. Se va ceda:

a) Aurul sub orice formă, precum şi medaliile jubiliare emise în baza Decretului-lege nr. 656 din 1944, cu următoarele excepţiuni: aurul sub formele prevăzute de art. 6 din Legea nr. 638 din 1946; salbele confecţionate din ducaţi mari şi mici austriaci (galbeni mari şi mici); mahmudelele şi icusarii, precum şi colecţiile numismatice ce se vor recunoaşte ca atare de Banca Naţională a României, înlăuntrul termenului de cedare fixat de prezenta lege. Aceste excepţiuni sunt limitative. Bijuteriile confecţionate din monezi de aur bătute după anul 1800 nu sunt exceptate; […]

Articolul 14. Cine încalcă dispoziţiunile prezentei legi se pedepseşte cu confiscarea valorilor necedate sau nedeclarate, cu închisoare de la 5 – 25 ani şi cu amendă egală cu încincitul valorilor confiscate, fără a se putea acorda circumstanţe atenuante. […]

Valorile confiscate în folosul Statului vor fi lichidate pentru stat la cursul oficial. Banca Naţională a României va reţine din contravaloarea în lei a valorii confiscate 25% pentru cheltuielile sale de urmărire şi 20% pentru a fi distribuite drept prime, din care 10% denunţătorului şi 10% constatatorului […].

Articolul 16. Dispoziţiunile Legii nr. 656 din 1944, privitor la circulaţia medaliilor comemorative de aur, sunt şi rămîn abrogate; se abrogă deasemenea dispoziţiunile art. 7, pct. b din Legea nr. 638 din 1946.